Nu cred că mai surprinde pe cineva că și românii fac jocuri video. Ce impresionează la Măgurele Mystery este faptul că este munca unui singur individ, Ștefan, pe numele său, gamer și streamer în vârstă de 18 ani, care s-a hotărât să facă un horror/puzzle, într-o anumită măsură fiind și un fel de glumă, memă pentru prietenii săi; o să revin la punctul ăsta, dar e jocul bun de ceva?
Nu știu de unde, dar îl aveam în watchlist și, când într-o zi apare redus de la 3,29 euro la 2 și ceva, mă hotărăsc să-l iau pentru aparenta ușurință în a-i completa achievement-urile Steam - asta înseamnă, la modul general, să îndeplinești toate obiectivele principale și secundare și să-l duci la capăt.
Am cumpărat jocul și i-am dat înainte. M-am surprins câteva ore mai târziu că mă distrez, dar și enervez din cauza anumitor puzzle-uri grele (și ingenioase); și să mă sperii de era să mă cac pe mine de câteva ori. Deci, ușor, ușor, jocul m-a prins și concluzionez că funcționează foarte bine pentru ceea ce vrea să fie.
Pe lângă a fi un clasic puzzle/quest într-un setting de mister/horror/survival, Măgurele Mystery acționează și ca o comedie, având presărate tot felul de elemente de umor (de multe ori adolescentine, dar haioase). Sunt convins că sunt și glumițe pe care doar cei din cercul de prieteni al creatorului le vor observa, dar casetele video (VHS) răspândite pe ici, colo sunt un exemplu foarte reușit de bășcalie bună. La una dintre ele chiar am râs bine de tot și merită să-ți faci drum prin joc doar pentru a o asculta pe respectiva. Este intitulată emisiunea Daniel Rifai și ghici de ce emisiune face mișto?
O notă neintenționată de geniu poate fi faptul că anumite glumițe, cum ar fi numele pădurii în care ajungi la un moment dat (Pizdeanu Forest), mie, ca român, îmi pot stârni un mic zâmbet, dar nevorbitorilor de limba română nu le vor provoca nimic; vor fi un detaliu ca oricare altul. Deci, nimic din ce apare în română nu va strica enjoyment-ul unui nevorbitor de română; poate chiar să adauge la atmosfera de mister și confuzie.
Povestea e minimă și tot ce trebuie să știi este intro-ul: "A military mission in Romania has gone wrong when a mysterious beast attacks. Beat your fear and go on an adventure to find Virgu The Beast." Foile răspândite prin joc mai adaugă diverse informații, dar scopul narativ al jocului este limitat.
Dacă ești fan al jocurilor cu o poveste puternică, atunci va trebui să te uiți în altă parte. Măgurele Mystery e conceput ca un fel de ciorbă între parodia genului horror/mister, genurile horror/mister, glumițe de tip memă, umor românesc și chestii nebunești total fără legătură unele cu altele (extratereștrii, vulpi, portaluri). E peste tot treaba, dar într-un mod bun. Un fel de memă într-o formă lungă, cu un strop de kitsch. De asemenea, jocul e făcut să nu se ia în serios și face asta fără să piardă atmosfera de horror.
Ca părți rele trebuie să menționez că nu e optimizat prea bine, FPS-ul e peste tot, și se vede că ar mai fi fost nevoie de un anumit polish la anumite aspecte (felul crud vizual în care apar traducerile în engleză, de exemplu). Controlurile nu sunt foarte intuitive, cel puțin la început — trebuie să citești cu atenție și să practici keybind-urile cât timp ești în prima cameră. Eu am trecut de o bucată de joc fără să realizez că scroll-ul de la mouse ciclează între itemele din inventory. Sfat - folosește atât clickul stânga, cât și dreapta pe uși și pe orice alte elemente pe care le întâlnești.
Măgurele Mystery m-a ținut ocupat 12 ore pentru a-l termina și a-i completa toate achievement-urile, m-a speriat de câteva ori, m-a amuzat pe alocuri; la un preț de nimic nu ai nicio scuză să achiziționezi și să susții un creator de joc român independent.
