Nu cred că mai surprinde pe cineva că și românii fac jocuri video. Ce impresionează la Măgurele Mystery este faptul că este munca unui singur individ, Ștefan, pe numele său, gamer și streamer în vârstă de 18 ani, care s-a hotărât să facă un horror/puzzle, într-o anumită măsură fiind și un fel de glumă, memă pentru prietenii săi; o să revin la punctul ăsta, dar e jocul bun de ceva?
Nu știu de unde, dar îl aveam în watchlist, și când într-o zi apare redus de la 3,29 euro la doi și ceva, mă hotărăsc să-l iau pentru aparenta ușurință în a-i completa achievement-urile Steam - asta înseamnă, la modul general, să îndeplinești toate obiectivele principale și secundare și să-l duci la capăt.
Am cumpărat jocul și i-am dat înainte. M-am surprins câteva ore mai târziu că mă distrez, dar și enervez datorită anumitor puzzle-uri grele (și ingenioase); și să mă sperii de era să mă cac pe mine de câteva ori. Deci ușor, ușor jocul m-a prins și concluzionez că funcționează foarte bine pentru ceea ce vrea să fie.
Pe lângă a fi un clasic puzzle/quest într-un setting the mister/horror/survival, Măgurele Mystery acționează și ca o comedie, având presărate tot felul de elemente de umor (de multe ori adolescentin, dar haios). Sunt convins că sunt și glumițe care doar cei din cercul de prieteni al creatorului le vor fi observat, dar casetele video (VHS) răspândite pe ici, colo sunt un exemplu foarte reușit de bășcalie bună. La una dintre ele chiar am râs bine de tot și merită să-ți faci drum prin joc doar pentru a o asculta pe respectiva. Este intitulată emisiunea Daniel Rifai, și ghici de ce emisiune face mișto?
O notă neintenționată de geniu poate fi faptul că anumite glumițe, cum ar fi numele pădurii în care ajungi la un moment dat (Pizdeanu Forest), mie ca român îmi pot stârni un mic zâmbet, dar nevorbitorilor de limbă românească nu le va provoca nimic, vor fi un detaliu ca oricare altul. Deci, nimic din ce apare în română nu va strica enjoyment-ul unui nevorbitor de română; posibil chiar să adauge la atmosfera de mister și confuzie.
Povestea e minimă și tot ce trebuie să știi este intro-ul: "A military mission in Romania has gone wrong when a mysterious beast attacks. Beat your fear and go on an adventure to find Virgu The Beast." Foile răspândite prin joc mai adaugă diverse informații, dar scopul narativ al jocului este limitat.
Dacă ești fan al jocurilor cu o poveste puternică atunci va trebui să te uiți în altă parte. Măgurele Mystery e intenționat a fi un fel de ciorbă între parodia genului horror/mister, genurile horror/mister, glumițe de tip memă, umor românesc, și chestii nebunești total fără legătură una cu alta (extratereștrii, vulpi, portaluri). E peste tot treaba, dar într-un mod bun. Un fel de memă într-o formă lungă, cu un strop de kitsch. De asemenea, jocul e făcut să nu se ia în serios, și face asta fără să piardă atmosfera de horror.
Ca părți rele trebuie să menționez că nu e optimizat prea bine, FPS-ul e peste tot, și se vede că ar mai fi fost nevoie de un anumit polish la anumite aspecte (felul crud vizual în care apar traducerile în engleză, de exemplu). Control-urile nu sunt foarte intuitive, cel puțin la început - trebuie să citești cu atenție și să practici key-bind-urile cât timp ești în prima cameră. Eu am trecut de o bucată de joc fără să realizez că scroll-ul de la mouse ciclează între itemele din inventory. Sfat - folosește atât click stânga cât și dreapta pe uși și orice alte elemente întâlnești.
Măgurele Mystery m-a ținut ocupat 12 ore pentru a-l termina și a-i completa toate achievement-urile, m-a speriat de câteva ori, amuzat pe alocuri; la un preț de nimic nu ai nicio scuză în a achiziționa și a susține un creator de joc independent și român.
