West Side Story e filmul la care am văzut cei mai mulți oameni ieșind din sală, unii chiar după două ore, când mai erau doar vreo 30 minute rămase. De ce? Pentru că nu e cu pumni și explozii odată la 6 secunde. Se cântă mult, de fapt cam tot timpul, și poate deveni laborios, într-adevăr, dar ce naiba cauți la un musical/dramă dacă stai prost prost cu răbdarea?
Spre deosebire de recentul Annette, în West Side Story chiar se cântă aproape iritant de mult. Recunosc că-mi venea și mie să-i arunc o cărămidă în meclă lui Ansel Elgort când o tot striga pe Maria la balcoane (Maria, Maria, Maria, Maria, Maria, de-un milion de ori Maria), dar ăsta nu-i un motiv suficient să nu apreciem că filmul e chiar bun, și luat ca întreg este un deliciu vizual incredibil.
Ca să înțelegem un pic povestea poveștii, West Side Story este de fapt o piesă de la sfârșitul anilor '50 care, din ce-am auzit, încă face parte din repertoriul marilor scene de teatru muzical. Inspirată din Romeo și Julieta, WSS a fost transpus în film în 1961, realizare premiată cu 10 Oscar-uri.
Și-acum vine nenea Spielberg și reface, cu mici adaptări și schimbări moderne, această clasică poveste care nu are de oferit foarte multe noutăți pe plan narativ, dar plusează cu o cinematografie bestială, muzică și coregrafii de dans impresionante. Astea sunt cele 3 mari motive pentru care recomand West Side Story. Și menționez în particular scena cu pistolul a cărei coregrafie de mișcare a fost ceva greu de transpus în cuvinte.
Dar era oare nevoie de un remake? Unii spun că nu. Nefiind în temă cu originalul film pot doar să vă îndrum la acest scurt clip care mie-mi confirmă că actrița din primul film era mult mai plină de șarm. Rachel Zegler din prezenta creație vine cu naturalețe și inocență și atât. Mi-a cam displăcut, sincer.
Nu același lucru pot spune despre tipa mulatră din posterul de mai sus, Ariana DeBose, care mi se pare adevărata stea a show-ului - o foarte carismatică actriță și dansatoare, care joacă rolul Puerto Ricancei Anita; ea în realitate având tată Puerto Rican. Foarte frumos mi se pare detaliul că actrița care a jucat rolul Anitei din filmul din 1961, Rita Moreno, are și aici un rol creat special pentru versiunea 2021, pe cel al Valentinei, un fel de mamă adoptivă, să zicem, a personajului central Tony. Cum ar fi să fie premiată din nou cu un Oscar pentru un rol secundar din oarecum același film, doar că 60 de ani mai târziu?
Cu vizibile nuanțe pentru a se potrivi în epoca în care trăim, West Side Story devine o intrare delicioasă în genul de film muzical, de dans, și de cinematografie. Cu siguranță n-o să bifeze 10 premii ale Academiei precum originalul film, dar câteva sigur o să fure, cel puțin pe partea de sunet/vizual.
