Îmi amintesc din primul Jumanji că îl vedeam de fiecare dată când îl difuza PRO TV-ul, că era cu Robin Williams și că 2 copii găseau un board game care odată început lua viață, adică apăreau prin casa lor ștruți și cămile. Personajele din joc veneau în lumea reală.
Și e suficient să știi asta ca să vezi noul Jumanji, care nu-i o continuare directă, dar extinde universul într-un mod ingenios. De data asta 4 adolescenți care descoperă jocul sunt absorbiți în lumea lui. Nu știu dacă a mai existat premiza asta, dar întregul film a avut un aer de nou și original.
Filme inspirate de jocuri am mai văzut și au fost cam slăbuțe (Mortal Kombat, Tomb Raider); cele care se desfășoară precum jocurile stau mai bine: Crank (2006), Snowpiercer (2013), Edge of Tomorrow (2014), chiar și John Wick (2014) sau Enter the Void (2009), dar mai ales fantasticul Hardcore Henry pe care îl nominalizez a fi unul din cele mai bune filme de acțiune.
În Jumanji Welcome to the Jungle, în schimb, producătorii au dat all in - cei 4 adolescenți sunt transportați într-un joc video cu tot ceea ce ar presupune asta: în primul rând fiecare preia controlul unui nou avatar sau corp - acesta fiind elementul central în jurul căruia s-a construit întreaga desfășurare. De fapt, de aici vine și cea mai mare parte a glumelor și a situațiilor umoristice.
Lăsați-mă să vă explic: practic, Dwayne "The Rock" Johnson, culturist și luptător de wrestling în lumea reală, este eroul luptător neînfricat al lumii jocului, dar fizicul lui este controlat de un adolescent pubertin care ia pastile de răceală preventiv și care pleacă cu pelerina de ploaie pe el în deșert, în caz că. Deci, masivul actor Dwayne Johnson se află în rolul de adolescent speriat de propria umbră, captiv în corpul unui super erou. Mergând mai departe, actorul Jack Black este (fantastic) în rolul de arheolog expert în hărți controlat de personalitatea unei puștoaice îngâmfate și atrăgătoare, captivă în corp de bărbat de 40 de ani. Și așa mai departe.
În al doilea rând găsesc că au translatat inteligent și amuzant toate chestiile specifice jocurilor video în lumea filmului. Avem parte de cutscene-uri, de NPC-uri care se repetă în dialog, de abilități și slăbiciuni, de moarte și respawn (fiecare jucător are 3 vieți), și multe alte lucruri care pe mine unul m-au amuzat și încântat. Sigur, dacă nu te-ai jucat niciun joc video în viața ta s-ar putea să nu înțelegi o bună parte din idei, dar asta nu ar trebui să te dea înapoi pentru că filmul excelează la capitolul umor și aventură, independent de referințele gameristice. Pe lângă asta, este genul de film la care poți duce oricare membru al familiei, indiferent de vârstă. Dovadă în sensul ăsta este copilul de 7 ani din spatele meu care s-a distrat mai ceva ca mine.
Ca să n-o mai lungesc mult: povestea e originală, actorii s-au distrat la maxim cu rolurile pe care le-au primit, dialogul e foarte amuzant, acțiunea distractivă (și trasă de păr deseori), soundtrack-ul e ales bine și conține aproape în mod evident melodia celor de la Guns N' Roses, Welcome To The Jungle, iar dacă finalul nu era atât de super-emoțional poate lua mai mult de nota 8.
