Thieves of the Wood aka Hoții din pădure Review Serial

Serialul Hoții din Pădure de pe Netflix m-a captivat. Serial care în funcție de în ce limbă sau regiune vă aflați, o să apară cu altă denumire: The Flemish Bandits sau De Bende van Jan de Lichte (original) sau The Gang of Jan de Lichte.


Banda lu' Jan dă la Belgia ăsta, care are chiar și o statuie în cinstea sa, este o mini-serie de 10 episoade adaptată după o carte din 1957 purtând același nume, inspirată la rândul ei din fapte reale din istoria Flandrei - o regiune a Belgiei unde se vorbește limba flamandă, limbă considerată un dialect olandez, care la rândul ei este o combinație germanică de franceză, engleză și altele...

Și de aici un alt aspect pozitiv (pe lângă natura istorică): e foarte refreshing după atâta engleză constantă să mai auzi și altceva. Având ocazia în copilărie să comunic în engleză, dar și să asist la discuțiile dintre turiști olandezi veniți în România, sunt familiarizat deja cu sunetele acestui serial. Dar vă rog să nu lăsați asta să vă dea înapoi. E chiar o limbă plăcut de ascultat în contextul vizionării.

Revin la poveste și ar fi de zis că acest Jan este nevoit să devină un fel de Robin Hood, revenit de pe front acasă descoperind și mai multă sărăcie și cocareală specifică baronilor oricăror vremuri. Și de aici trebuie menționat unul dintre multele aspecte care m-au dat pe spate la acest serial: schimbarea estetică între sărăcie cruntă și lăfăială burgheză este una îngrozitoare. Nu-mi amintesc să fi văzut în altă parte o contrastare atât de puternică și de bine realizată.

Șocant serial, cum s-a declarat consoarta, ar trebui arătat copiilor de la centru (unde ea face voluntariat) pentru a înțelege ce înseamnă cu adevărat condiții grele de viață. Deși cred că asta ni se aplică oricum tuturor...

Tot pe linia estetică mai trebuie zis că sub întregul capitol al producției Thieves of the Wood stă impecabil, amintindu-mi de seriale geniale precum Black Sails, și acesta situat tot în secolul 18. O eră ciudată, de tranziție, în care pistolul și sabia co-există (șold la șold, aș putea chiar spune :) și nu tocmai printre cele mai exploatate din punct de vedere cinematografic.

Închei acest review de serial cu a arunca în tine cu toate motivele pentru care Banda lui Jan merită, nu, trebuie, binge-uită: este un serial original, realizat competent, cu dialog bun, personaje carismatice și bine jucate, cu intrigă captivantă care trece pe lângă clișee adăugând ceva nou; cu producție și estetică de top, și cu un aer foarte revergorant, de nou.

Prin desișul de mediocrități de pe Netflix v-aș ruga să nu ratați această delicioasă dramă (aviz celor care se așteaptă la un film de acțiune, căci nu este).
PASTE IMG CODE HERE




Previous Post Next Post