Am văzut filmul ăsta alături de un prieten și am ieșit amândoi din cinema fix cu aceeași părere despre el: după atâtea lasere și bling-bling-uri epice, fanteziste și colorate, a fost destul de refreshing să vezi un film "normal", cu o poveste reală.
Mi-a plăcut subtitlul acestui film, care cred că îl reprezintă bine: “bazat pe o minciună adevărată”. Trafic în Stil American este de fapt o istorie din perspectiva pilotului Barry Seal, care renunță la jobul de curse comerciale pentru a ajuta CIA-ul cu poze aeriene asupra anumitor locuri din America de Sud. Dar apoi se încurcă și cu transportul de droguri pentru cartelul Medellín. Apoi este pus să acționeze și ca poștaș între CIA și generalul Noriega din Panama.
Urmează arme și așa mai departe, totul transformându-se într-o rețea complicată urmărită de DEA, FBI, poliție și ce altă instituție o mai fi fost pe atunci.
Totul se întâmplă în anii '70 și '80 și mi-a plăcut mai mult ca orice pentru partea istorică, cu dezvăluiri pe față despre sistemul și agențiile americane care (încă) rulează operațiuni ilegale, dar și pentru subtilitățile nu-așa-evidente. Un exemplu fiind scurta întâlnire de la Casa Albă cu tânărul George W. Bush care începuse și el p-acolo cine știe ce...
Filmul mai primește câteva bile albe și pentru portretizarea acelor vremuri și locuri (SUA, Panama, Nicaragua), oameni (politicieni, informatori, agenți secreți, traficanți de renume, soldați), precum și a situației politice din acele timpuri (ca și acum) destul de întortocheată și complexă.
Regizor și producător la filme precum The Bourne Identity și Edge of Tomorrow, Doug Liman a reușit să facă dintr-o biografie un film destul de antrenant și chiar distractiv. Deși, ca notă la modul universal, nu pot să-i dau mai mult de 7,5, e genul de film care trebuie sau merită văzut, mai ales că Tom Cruise, ca vinul, la 55 de ani ai săi pare că devine din ce în mai bun, jucând rolul ăsta excelent.
